Dacă ai nevoie de servicii juridice specializate privind blockchain în România, poți apela la un avocat blockchain România.

Blockchain, Smart Contracts și Tokenizarea Activelor – Consultanță Juridică

Poți tokeniza tehnologia. Nu poți tokeniza riscul juridic și spera că dispare.

La Ionescu și Asociații, asistăm fondatori, companii de tehnologie, investitori și dezvoltatori în proiecte de blockchain, smart contracts și tokenizarea activelor, de la analiza juridică a conceptului până la structurarea documentației, lansare și relația cu investitorii sau partenerii comerciali.

Primul nostru pas nu este redactarea unui white paper sau a unui contract. Este stabilirea naturii juridice a proiectului.

Ce reprezintă tokenul? Ce drept dobândește titularul? Cine este emitentul? Cum poate fi transferat? Ce legislație se aplică? Este un criptoactiv reglementat de MiCA, un instrument financiar sau reprezintă un alt tip de drept?

Răspunsurile la aceste întrebări pot determina întreaga structură a proiectului.

Tokenizarea începe cu dreptul asupra activului

Un token poate reprezenta sau poate fi asociat cu accesul la un serviciu, cu anumite drepturi contractuale, economice sau societare ori cu alte active și drepturi.

Dar înscrierea unui token pe blockchain nu înlocuiește automat formalitățile juridice necesare pentru dobândirea, transferul sau opozabilitatea dreptului asupra activului-suport.

De aceea, înainte de dezvoltarea structurii tehnice, analizăm:

  • ce activ sau drept urmează să fie tokenizat;
  • cine este titularul juridic al acestuia;
  • ce drepturi primește deținătorul tokenului;
  • dacă drepturile sunt transferabile și în ce condiții;
  • ce formalități sunt necesare pentru transfer;
  • dacă există registre publice sau alte forme de publicitate legală;
  • dacă tokenul poate fi calificat drept criptoactiv sau instrument financiar;
  • ce restricții se aplică ofertei, distribuirii și tranzacționării acestuia.

Blockchain-ul poate înregistra o tranzacție. Dreptul stabilește ce efecte produce acea tranzacție.

Clasificarea juridică a tokenului – înainte de lansare

Una dintre cele mai importante etape este legal classification.

Regulamentul european MiCA nu tratează toate tokenurile în același mod. În funcție de caracteristicile proiectului, pot exista categorii și regimuri juridice diferite.

Analizăm, în special, dacă proiectul poate implica:

  • tokenuri utilitare – utility tokens;
  • tokenuri raportate la active – asset-referenced tokens;
  • tokenuri de monedă electronică – e-money tokens;
  • alte criptoactive aflate în domeniul MiCA;
  • instrumente financiare tokenizate;
  • drepturi care nu intră în domeniul MiCA, dar rămân supuse altor norme civile, comerciale, societare sau financiare.

Nu orice token este un utility token și nu orice activ digital intră sub MiCA.

Dacă un criptoactiv se califică drept instrument financiar, regimul juridic trebuie analizat prin prisma legislației pieței de capital, nu prin aplicarea automată a MiCA.

Tokenizarea activelor din lumea reală – Real World Assets

Tokenizarea activelor reale – RWA / Real World Assets – poate crea modele noi de investiție și tranzacționare, dar necesită o legătură juridică foarte clară între token și activul pe care acesta pretinde că îl reprezintă.

Analizăm structuri privind, după caz:

  • participații în societăți;
  • creanțe și fluxuri contractuale;
  • active comerciale;
  • drepturi de proprietate intelectuală;
  • proiecte și active imobiliare;
  • instrumente sau drepturi cu componentă investițională;
  • alte active susceptibile de structurare digitală.

Stabilim dacă tokenul reprezintă proprietatea asupra activului, un drept contractual împotriva emitentului, o participație, o creanță, un drept la venituri sau o altă poziție juridică.

Acesta este punctul în care proiectul devine juridic real: când putem explica exact ce primește persoana care cumpără tokenul.

Smart contracts – codul execută, contractul juridic stabilește regulile

Un smart contract este un mecanism tehnologic care poate executa automat anumite operațiuni atunci când sunt îndeplinite condițiile programate.

Dar existența codului nu răspunde singură tuturor întrebărilor juridice.

Analizăm relația dintre smart contract și acordul juridic dintre părți și stabilim:

  • cine sunt părțile;
  • care este obiectul juridic al operațiunii;
  • ce condiții produc efecte;
  • care este raportul dintre cod și contractul scris;
  • ce se întâmplă dacă există o eroare în cod;
  • ce se întâmplă dacă datele furnizate de un oracle sunt eronate;
  • cine suportă riscul unei vulnerabilități;
  • cum poate fi suspendată sau oprită executarea;
  • cum sunt soluționate situațiile neprevăzute de cod;
  • ce lege se aplică și ce mecanism de soluționare a disputelor este utilizat.

„Code is law” poate fi o formulă tehnologică atrăgătoare. Într-o tranzacție reală, codul și dreptul trebuie să funcționeze împreună.

Data Act și cerințele aplicabile anumitor smart contracts

Regulamentul european privind datele – Data Act – introduce cerințe specifice pentru anumite smart contracts utilizate în contextul executării acordurilor de partajare a datelor.

În proiectele care intră în acest domeniu analizăm inclusiv cerințele referitoare la:

  • robustețea sistemului;
  • controlul accesului;
  • prevenirea erorilor funcționale;
  • protecția împotriva manipulării;
  • posibilitatea încetării și întreruperii în siguranță;
  • integritatea și continuitatea funcționării.

Componenta juridică trebuie corelată cu arhitectura tehnică încă din etapa de dezvoltare.

MiCA – proiecte de criptoactive și servicii conexe

Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor – MiCA – stabilește cadrul european pentru anumite activități privind emiterea, oferta publică, admiterea la tranzacționare și furnizarea de servicii în legătură cu criptoactivele.

Pentru proiectele relevante putem analiza:

  • încadrarea juridică a criptoactivului;
  • aplicabilitatea sau neaplicabilitatea MiCA;
  • structura emitentului;
  • cerințele privind oferta publică sau admiterea la tranzacționare;
  • documentația și white paper-ul privind criptoactivele, atunci când este obligatoriu;
  • comunicările comerciale;
  • restricțiile privind distribuția;
  • serviciile de criptoactive implicate;
  • eventualele cerințe de autorizare;
  • relația cu furnizorii de servicii de criptoactive.

Când MiCA nu este răspunsul

Una dintre cele mai costisitoare greșeli poate fi aplicarea regimului juridic greșit.

MiCA exclude din domeniul său anumite active, inclusiv criptoactivele care se califică drept instrumente financiare.

Într-o asemenea situație, proiectul poate necesita analiza legislației europene și române privind piețele de capital, serviciile de investiții și infrastructurile de piață.

Pentru instrumentele financiare bazate pe tehnologia registrelor distribuite poate deveni relevant și Regulamentul (UE) 2022/858 privind regimul-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe DLT.

De aceea, înainte de lansarea tehnică stabilim mai întâi regulatory perimeter: unde începe și unde se termină reglementarea aplicabilă proiectului.

White paper, termeni și documentația proiectului

Documentația unui proiect blockchain trebuie să descrie corect produsul și drepturile utilizatorului.

În funcție de proiect, redactăm sau revizuim:

  • white paper-ul juridic;
  • termenii și condițiile;
  • token purchase agreements;
  • contractele cu investitorii;
  • acordurile dintre fondatori;
  • contractele cu dezvoltatorii;
  • licențele tehnologice;
  • NDA și acordurile privind know-how-ul;
  • politicile privind utilizarea platformei;
  • disclaimerele și comunicările către utilizatori;
  • contractele privind custodia, infrastructura sau serviciile tehnologice;
  • documentele societare necesare implementării structurii.

Verificăm ca documentația juridică, white paper-ul, tokenomics-ul și funcționalitatea tehnică să nu descrie patru produse diferite.

AML, KYC și transferurile de criptoactive

În funcție de rolul companiei și serviciile oferite, un proiect poate genera și obligații privind prevenirea spălării banilor, identificarea clienților și informațiile care trebuie să însoțească transferurile de criptoactive.

Analizăm aplicabilitatea cadrului AML/CFT, inclusiv raportarea la legislația română și la Regulamentul (UE) 2023/1113 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive.

În România, legislația privind prevenirea spălării banilor utilizează deja definițiile MiCA pentru criptoactive și furnizorii de servicii de criptoactive.

Obligațiile fiscale și de raportare nu trebuie lăsate pentru final

Structura juridică a proiectului trebuie analizată împreună cu implicațiile fiscale și de raportare.

Începând cu anul 2026, cadrul românesc include obligații specifice de raportare și diligență fiscală pentru anumite categorii de furnizori de servicii privind criptoactivele.

Lucrăm, atunci când este necesar, împreună cu specialiștii fiscali și financiar-contabili ai clientului pentru ca modelul juridic, fluxurile și obligațiile de raportare să fie corelate.

Tokenizarea și protecția investitorilor

Dacă proiectul este destinat investitorilor, nu este suficient ca tehnologia să funcționeze.

Trebuie să fie clar:

  • ce cumpără investitorul;
  • ce drepturi dobândește;
  • față de cine poate exercita aceste drepturi;
  • ce riscuri suportă;
  • cum poate transfera tokenul;
  • ce se întâmplă dacă emitentul nu își execută obligațiile;
  • care este mecanismul de exit;
  • ce jurisdicție și ce lege guvernează raportul juridic.

Un token fără un drept juridic clar poate fi tehnologic sofisticat și comercial imposibil de apărat.

Due diligence pentru investiții în blockchain și crypto

Asistăm și investitorii care analizează finanțarea sau achiziția unui proiect blockchain.

Într-un legal due diligence putem verifica:

  • structura societară;
  • drepturile asupra tehnologiei și codului;
  • clasificarea tokenurilor;
  • licențele și autorizările;
  • documentația MiCA, dacă este aplicabilă;
  • contractele cu furnizorii;
  • smart contracts și raportul lor cu documentația juridică;
  • riscurile AML/KYC;
  • protecția datelor;
  • litigiile și expunerea de reglementare;
  • drepturile investitorilor și mecanismele de exit.

Într-o investiție blockchain, due diligence-ul trebuie să verifice atât compania, cât și ceea ce pretinde tokenul că reprezintă.

De ce Ionescu și Asociații?

Blockchain-ul se află la intersecția dintre tehnologie, contracte, drept societar, proprietate intelectuală, piețe financiare, protecția datelor și reglementarea criptoactivelor.

La Ionescu și Asociații, nu pornim de la eticheta „crypto”. Pornim de la modelul de business și de la drepturile pe care proiectul dorește să le creeze.

Întâi stabilim ce este juridic produsul. Apoi construim documentele și structura care îl pot susține.

Lucrăm cu fondatori, dezvoltatori, investitori și specialiști financiari pentru a conecta arhitectura tehnică, structura economică și documentația juridică.

Pregătiți un proiect blockchain, un smart contract sau tokenizarea unui activ?

Discutați cu avocatul înainte de emiterea tokenului, nu după lansare.

Trimiteți-ne o scurtă descriere a proiectului, a activului sau dreptului pe care doriți să îl tokenizați, a utilizatorilor cărora vă adresați și a modului în care va funcționa platforma.

Putem identifica principalele întrebări juridice și cadrul de reglementare care trebuie analizat înainte de dezvoltarea sau lansarea comercială.

E-mail:

office@ionescu-asociatii.ro

Serviciul face parte din practica noastră de Inovație și Tehnologie.

Încadrarea juridică a unui token, smart contract sau proiect blockchain depinde de drepturile conferite, funcționalitatea tehnică, modul de distribuție, participanți și modelul economic concret. Nicio categorie juridică nu trebuie stabilită exclusiv pe baza denumirii comerciale utilizate de proiect.