Legea nr. 129/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Modificari. Cont de raportator.

Riscurile de spalare a banilor si de finantare a terorismului reprezinta o preocupare majora pentru sistemul financiar si pentru securitatea cetatenilor sai. Astfel, la data de 11 iulie 2019 a fost promulgata Legea nr. 129 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Unitatea de Informatii Financiare a Romaniei (FIU) de tip administrativ este Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care are rol de lider in elaborarea, coordonarea si implementarea sistemului national de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor colecteaza, proceseaza si analizeaza informatile financiare. In conditiile in care, din analiza datelor si informatiilor prelucrate la nivelul institutiei, rezulta indicii temeinice cu privire la spalarea banilor sau de finantarea terorismului, Oficiul informeaza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutia informeaza de indata Serviciul Roman de Informatii cu privire la suspiciuni de finantare a terorismului, sau informeaza organele de urmarire penala cu privire la indicii de savarsire a altor infractiuni decat cele de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, in conformitate cu prevederile legii speciale, fiind astfel conturata functia de diseminare a informatiilor catre autoritatile competente. Entitatile raportoare care intra sub incidenta Legii nr.129/2019 sunt urmatoarele: institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine; institutiile financiare persoane juridice romane si sucursalele institutiilor financiare persoane juridice straine; administratorii de fonduri de pensii private, in nume propriu si pentru fondurile de pensii private pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale; furnizorii de servicii de jocuri de noroc; auditorii, expertii contabili...

Ce decide Curtea Constituţională a României cu privire la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale?

În cele ce urmează vom aborda o expunere obiectivă a aspectelor controversate cuprinse în Decizia nr. 101/2021 a Curții Constituţionale, prin care a respins sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului şi a constatat că este constituţional proiectul adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Modificările operate de legea criticată: Legea criticată modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în sensul că elimină cauzele de reducere a pedepsei închisorii şi reglementează pedeapsa principală alternativă a amenzii pentru infracţiunile de la art. 8 şi 9.   Aplicarea amenzii poate fi dispusă dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda. Aşadar, a fost reglementată o cauză specială de aplicare opţională sau obligatorie, după caz, a pedepsei principale a amenzii. Se reglementează şi o cauză de nepedepsire, care se aplică dacă, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral; în acest caz, fapta nu se mai pedepseşte. Cauza specială de aplicare a pedepsei principale a amenzii şi cauza de nepedepsire se aplică tuturor inculpaţilor, chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.   Din analiza criticilor de neconstituționalitate formulate, rezultă că legea este criticată atât în ansamblul său, sub aspectul...

MODIFICAREA CODULUI DE PROCEDURĂ PENALĂ

     Legea 284/2020 a adus noi modificări și completări în cadrul Legii 135/2010 privind Codul de procedura penală. Cele nouă modificări  ce  sunt în vigoare de la 12 decembrie 2020 transpun dispozițiile Directivei (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Se introduce un nou articol 2441 ce completează prevederile art. 244 referitoare la  condițiile speciale de executare a reținerii și arestării preventive dispuse față de minori. Noul articol regrementeaza faptul că, pe lângă informările prevăzute de art. 209 alin. (17) şi art. 228 alin. (2), minorul reținut sau arestat este îndreptățit să i se comunice condițiile speciale de executare (menționate în art. 244). Este necesar că această informare să fie făcută și către: 1. părinţi sau, după caz, tutore, curator ori persoană în îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar minorul, 2. un alt adult desemnat de minor uz(dacă celelalte persoane nu au putut fi găsite ori informarea acestora ar afecta interesul superior al minorului sau desfăşurarea procesului penal), 3. o persoană aleasă de organul judiciar, ţinându-se seama de interesul superior al minorului, în cazul în care minorul nu a desemnat un alt adult sau acesta nu a fost acceptat de organul judiciar.   Cele trei noi alineate introduse la art. 504   prevăd aplicarea procedurii în cauzele cu minori în cursul urmăriri penale și persoanelor majore, până la împlinirea vârstei de 21 de ani, dacă la data dobândirii calității de suspect erau minore, doar dacă organul judiciar consideră necesar, ţinând seama de toate circumstanţele cauzei, inclusiv gradul de maturitate şi gradul de vulnerabilitate ale persoanei vizate. De asemenea, conform...

MĂSURI INSTITUITE DE STATELE MEMBRE U.E. PENTRU IMPIEDICAREA RĂSPANDIRII COVID – 19

Capitolul I. Măsuri luate de instituțiile europene în privința combaterii pandemiei cu COVID-19: Introducere/Context COVID-19 reprezintă o boală infecțioasă cauzată de cel mai recent descoperit virus (virusul SARS-CoV-2), identificat inițial în China la finalul lunii decembrie 2019, după o creștere anormală a persoanelor care au făcut febră și au avut nevoie de îngrijiri medicale pentru complicațiile apărute, vizând în special tractul respirator. La nivelul Uniunii Europene, până la data de 15 octombrie 2020, s-au înregistrat 4,8 milioane cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19, dintre care peste 200.000 oameni au decedat. Uniunea Europeană, în particular, cunoaște creșteri masive ale îmbolnăvirilor, chiar și în state cu populație mică precum Olanda sau Belgia. Sănătatea publică reprezintă o competență comună a Uniunii Europene și a statelor membre, ceea ce înseamnă că, potrivit cadrului de reglementare, UE poate să vină în completarea politicilor naționale ale statelor membre, în domeniul sănătății, dar nu are prerogativele necesare pentru a lua decizii în numele tuturor și nu își poate impune punctul de vedere la nivel supranațional.   Recomandări  și acțiuni ale unor organisme ale Uniunii Europene Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomanda că evitarea transmiterii virusului ar trebui să reprezinte o prioritate. De asemenea, Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor (ECDC) a publicat mai multe materiale pe tema distanțării sociale și a recomandărilor asociate, în care au fost incluse câteva considerații care să fie avute în vedere în implementarea măsurilor la nivelul statelor membre: factorii sociali și politici, drepturile omului și proporționalitatea răspunsului, comunicarea riscului în rândul populației, sprijinirea oamenilor și a grupurilor vulnerabile, contracararea stigmatizării (îndeosebi pentru persoanele care ajung să se îmbolnăvească, se află...

Modificările aduse de Legea nr. 268/2020 cu privire la procedura adopției

Prin Legea nr. 268/2020 s-a completat și modificat Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei. Astfel, menționăm cele mai importante modificări intervenite: Perioadele în care copiii rămân în sistemul de adopție devin mai scurte; Pot fi adoptati copiii până la vârsta majoratului; Atestatul de adoptator se prelungește de la 2 ani la 5 ani. Valabilitatea acestuia se prelungeşte de drept până la încuviinţarea adopţiei în situaţia în care a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încuviinţare a adopţiei copilului aflat în plasament de cel puţin 6 luni; Rudele biologice ale copilului se caută o singură dată și doar până la gradul al treilea inclusiv, astfel se scurtează și perioada în care un copil stă în sistemul de protecție; În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţine minorităţilor naţionale, evaluarea şi pregătirea se pot face, la cerere, în limba minorităţii naţionale...

Privacy Policy Settings