Cand trece un credit restant in Centrala Riscurilor de Credit ?

calculator-v3-1463124

– Cand trece un credit restant in Centrala Riscurilor de Credit (fosta Centrala Riscurilor Bancare)?

RASPUNS:

Centrala Riscului de Credit – CRC (fostă Centrala Riscurilor Bancare) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane declarante (instituţie de credit, instituţie financiară nebancară înscrisă în Registrul special, instituţie de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare sau instituţie emitentă de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activităţii de creditare) din România faţă de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma limită de raportare (20.000 lei), precum şi a informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

Reglementare legala:

1. Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României

2. Regulament BNR nr. 4/2015 pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit(Monitorul Oficial, Partea I 275 23.apr.2015)

3. Regulament BNR nr. 2/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Riscului de Credit (Monitorul Oficial, Partea I 49 20.ian.2012)

Potrivit art. 3 din Regulament 2/2012, „Limita de raportare, în funcţie de care persoanele declarante transmit la CRC riscul individual al unui debitor, este de minimum 20.000 (două zeci de mii) lei.”.

Astfel, un credit contractat de cel putin 20.000 lei trebuie raportat de persoanele declarante (art. 2 pct.6 din Regulament 2/2012) catre CRC pentru a se introduce in Fişierul central al creditelor (FCC) (art. 4 lit a) din Regulament 2/2012).

Creditele restante sunt evidentiate in Fişierul creditelor restante (FCR) (art. 4 lit b) din Regulament 2/2012).

2. –  Sunt informatiile privind creditul restant impartasite cu Registrul Central al Creditelor din alte tari (cum ar fi: Belgia, Spania)? In ce conditii?

RASPUNS:

In Romania, schimbul de informaţii de risc de credit se realizează electronic prin Reţeaua de Comunicaţii Interbancară.

Sisteme similare CRC funcționează în multe țări din Uniunea Europeană cum sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. CRC participă la nivel european la schimbul transfrontalier de informații în baza Memorandumului de înţelegere privind schimbul de informaţii între registrele de credit naţionale în vederea transmiterii acestora către persoanele declarante (MoU). În prezent, în baza MoU, 9 țări participă la schimbul transfrontalier de informații : Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, România şi Spania.

Obiectul acestui schimb îl constituie persoanele juridice rezidente în țările participante care sunt înregistrate în registrele de credit cu o expunere totală egală cu sau mai mare de 25.000 euro; expunerea se referă numai la suma trasă a creditelor și la suma angajamentelor debitorului de tipul scrisorilor de garanție.

Schimbul transfrontalier de informații se realizează bilateral între țările participante prin rețeaua de servicii pusă la dispoziție de către Banca Centrală Europeană și are frecvență lunară, cu excepția schimbului cu Germania, unde frecvența este trimestrială.

Legat de schimbul transfrontalier de informații CRC pune la dispoziția persoanelor declarante și a petenților persoane juridice raportul “Expunere din schimbul transfrontalier”.

3. – In ce conditii debitorul restant poate primi indemnizatia de somaj?

Potrivit art. 729 alin.4 C.proc.civ., „ ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.”

Iar potrivit art. 236 alin. 4 din Cod procedura fiscala, „sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat.”

Astfel, dispozitiile art. 728 alin.4 C.proc.civ. stabilesc, printr-o enumerare limitativa, care sunt veniturile salariatilor care se bucura de o insesizabilitate relativa, in intelesul ca aceste venituri nu pot fi urmarite decat de anumiti creditori din intretinere si din despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin vatamari corporale sau prin moarte. Mai exact, este vorba de venituri insesizabile total cand este vorba de alti creditori decat cei sus-mentionati si insesizabile partial cand creditorii urmaritori isi valorifica creanta de intretinere sau dedespagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte sau vatamari corporale, deoarece si acesti din urma creditori pot urmari veniturile in discutie in limita a jumatate din cuantumul lor.

Dispozitiile legale mentionate se aplica, afara de cazul in care o lege speciala prevede altfel.

Dispozitii speciale privind executarea indemnizatiei de somaj ragasim in Legea 76/2002, unde la art. 46 se prevede ca „Drepturile băneşti prevăzute la art. 43 fac obiectul executării silite pentru debite provenite din plata necuvenită a acestora, precum şi pentru cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziţii legale speciale.”, iar potrivit art. 43 „Indemnizaţia de şomaj se plăteşte lunar în cuantumul prevăzut la art. 39 alin. (2), respectiv la art. 40 alin. (1). (2) Pentru fracţiuni de lună indemnizaţia de şomaj se calculează proporţional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.”

In concluzie: debitorul va primi imdemnizatia de somaj, doar in cazurile expres prevazute de lege putandu-se incepe executarea silita asupra indemnizatiei.

4. Care sunt avantajele/ dezavantajele infiintarii de PFA?

Pentru un raspuns edificator vom prezenta avantajele/dezavantajele atat a unui PFA, cat si a unui SRL, forme juridice asemanatoare

PFA (Persoana Fizica Autorizata) 

Avantajele:

– costurile înfiintarii sunt reduse (aproximativ 250 RON taxe percepute de Registrul Comertului);

– cheltuieli mici de administrare;

– contabilitatea se poate tine chiar si de persoana care a solicitat infiintarea PFA-ului si nu este nevoie de un contabil autorizat. In situatia în care se opteaza pentru angajarea unui contabil costul serviciilor de contabilitate este mult mai redus decat în cazul unui SRL;

– se vor depune numai cateva declaratii la ANAF

– o persoană fizica autorizata poate avea angajati;

– PFA-urile pot beneficia de profitul realizat oricand fara a imparti dividendele sau a trece anul in documentele oficiale, dar bineînţeles să ia în calcul taxele ce vor trebui plătite către stat pentru acel profit

– procesul de desfiinţare a unui PFA este mult mai simplu şi necesită costuri mai mici

–Taxele obligatorii pentru un PFA sunt

16% impozit pe venit, la venitul determinat ca venit încasat minus cheltuielile aferente activității,

5,5% contributie individuala de sanatate (CASS). Această taxă se plătește în continuare în anul 2016, nu beneficiază de plafoane preferențiale și se calculează în funcție de venit

10.5% sau 26,3% în funcție de opțiunea proprie, contribuție individuală pentru pensie. Opțiunea de a plăti 10.5% sau 26.3% este reglementată cu ajutorul formularului 600 , prin care PFA-ul poate alege să plătească cota integrală a contribuției la pensii. Odată selectată, opțiunea este considerată validă pe parcursul întregului an și nu va putea fi modificată decât la începutul anului următor. Este important de menționat aici că această cotă parțială, de 10.5% nu asigură o contribuție completă la pensie, ci doar o treime. Dacă persoana își dorește contribuția completă și prin urmare, o pensie completă, va trebui să selecteze cota integrală de contribuție, care include și cei 15,8% rămași, considerați contribuția angajatorului. Oricare ar fi varianta pe care o alege PFA-ul,începând cu 1 ianuarie 2016, orice Persoană Fizică Autorizată va datora în mod obligatoriu cel puțin contribuția parțială la  pensie, în cuantum de 10,5% calculată în funcție de venitul net obținut, indiferent dacă persoana respectivă este salariată.

Cu toate acestea, există excepţii de la regulă, unele tipuri de PFA fiind scutite de plata contribuţiei la sistemul de pensii; ( nu se plateste CAS de catre PFA-urile care au venit net anual mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, adica mai mic de 938,35 lei).

Dezavantajele:

– pentru a putea înfiinţa o PFA este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a solicitantului în domeniul de activitate solicitat: diplome, atestate, carte de muncă din care rezultă experienţa profesională, etc;

– se pot alege doar codurile CAEN ce privesc activitatea în care se doreşte autorizarea PFA-ului; asta înseamnă că nu în orice domeniu poți funcționa ca PFA

– Contribuţiile pentru sănătate şi CAS se vor plăti şi în situaţia în care PFA-ul nu realizează venit în cursul unui an, iar în această situaţie stabilindu-se ca bază de calcul venitul minim pe economie.

– în situaţia unor datorii ale PFA răspunderea persoanei fizice este maximă. Pentru a achita toate datoriile antreprenorii pot ajunge chiar să-şi sacrifice şi bunurile personale;

– posibilităţi mai reduse de dezvoltare a afacerii în unele situaţii.

SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

Avantajele:

– nu este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea şi experienţa profesională a fondatorilor firmei în domeniul de activitate;

– se pot alege mai multe coduri CAEN pentru a putea desfăşura mai multe activităţi economice din domenii diferite; nu există limite de activitate

– în cazul datoriilor, răspunderea fiecărui asociat este limitată la capitalul social pe care l-a depus în momentul înfiinţării firmei;

– SRL-urile au acces şi pot participa la licitaţii private sau publice;

– începând cu data de 1 februarie 2013 toate firmele care realizează venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numărul de salariaţi, plăteasc un impozit de doar 3% pe venituri (care-l înlocuiește pe cel de 16% profit). Avantajul este clar pentru firmele cu cheltuieli mai mici și, în unele cazuri acest impozit pe micro, poate face un SRL mai avantajos fiscal chiar decât un PFA.

– Orice persoana, poate beneficia de sprijin nerambursabil de stat, prin programele tip SRL-D, daca respecta cateva criterii (Nu a mai fost acţionar în cadrul altor firme din spatiul economic european. Daca a avut un PFA sau un II, poate sa-si înfiinţeze un SRL-D. Important este să nu fi fost acţionar într-un SRL(-D) sau SA). întreprinzătorii tineri (sub 35 de ani) pot descoperi beneficiile programului de înfiinţare a societăţilor de tip SRL-D, în cadrul căruia pot solicita sprijin nerambursabil de la stat (în limita sumei de 10.000 euro) şi pot beneficia de diferite reduceri de taxe, cum ar fi cele de înfiinţare percepute de Registrul Comerţului;

Dezavantajele:

– înfiinţarea unui SRL necesită o investiţie mai mare decât în cazul unui PFA. Taxele percepute de Registrul Comerţului sunt de 550 lei (în cazul înfiinţării unui SRL cu asociat unic) ;

– la înfiinţarea unui SRL este obligatorie depunerea capitalului social minim de 200 de lei;

– contabilitatea se va ţine de un contabil autorizat care va întocmi şi va semna toate declaraţiile şi raporturile depuse la organele de inspecţie fiscală; costuri pentru contabilitate sunt mai mari decât în cazul unui PFA și în general cheltuielile de administrare sunt mai mari.

– desfiinţarea unui SRL presupune o procedură complicată, durează mult timp (aproximativ 2 luni) şi necesită costuri mai mari.

–Taxele obligatorii pentru SRL sunt:

3% impozit din venituri dacă societatea nu are salariați, 2% impozit din venituri daca societatea are un singur salariat, respectiv 1% impozit din venituri dacă societatea are 2 sau mai mulți salariați. Prin salariat înțelegem o normă de 8 ore/ zi de lucru, adică fie o persoană cu 8 ore, fie mai multe persoane angajate cu fracție mai mică de timp, dar care cumulează 8 ore.

16% impozit pe profit ( pentru societățile plătitoare de impozit pe profit)

5% impozit pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2017.

5.5% contribuție la sănătate pentru retragerea dividendelor, începând cu 1 ianuarie 2017

Analizând comparativ cele două variante de persoane juridice (PFA sau SRL), recomandam ca antreprenorul să aleagă pe baza necesităţilor proprii ale afacerii pe care o întreprinde.

De exemplu, în cazul unor meserii liberale în care solicitantul îşi oferă serviciile pe proiect, un PFA poate fi o opţiune bună. 

Dacă firma are cheltuieli mici şi îşi doreşte abordarea mai multor domenii de activitate, atunci un SRL pare a fi varianta optimă.

Privacy Policy Settings