Consecințele neînțelegerilor între asociații unui SRL

Neînțelegerile între asociații unei societăți cu răspundere limitată pot apărea și pot duce chiar la pierderea profitabilității societății. Având în vedere caracterul lor frecvent și impactul pe care îl au asupra voinței societare, legiuitorul a reglementat prin Legea nr. 31/1990, așa numită lege a societăților, anumite proceduri pe care asociații le pot urma în vederea soluționării conflictelor existente.

Astfel, se pot avea în vedere următoarele posibilități atunci când neînțelegerile nu pot fi soluționate pe cale amiabilă:

  • Excluderea asociatului – în acest caz, neînțelegerile trebuie să fie de natură să împiedice funcționarea societății;

În funcție de cauza neînțelegerilor, conform art. 222 din Legea nr. 31/1990, poate fi exclus din societate asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi 82 ori, în situația specială în care asociatul ce se dorește a fi exclus este și administrator, dacă comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.

În ceea ce privește, probarea utilizării abuzive a semnăturii sociale, potrivit art. 45 din Legea nr. 31/1990, la data înregistrării societății, administratorii sunt obligați să depună la Oficiul Registrului Comerțului specimenul de semnătură.

Conform art. 223 alin. (1) din legea sus-menționată excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat.

  • Retragerea asociatului

Conform art. 226 din legea societăților unul din asociați se poate retrage din societate prin modalitatea prevăzută prin actul constitutiv al societății, prin acordul asociaților, iar în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai apelului.

În cazul procedurii judiciare a retragerii asociatului, legea impune existența unor motive temeinice la baza acțiunii.

În jurisprudență s-a consacrat faptul că existenţa neînţelegerilor dintre asociaţi reprezintă un motiv temeinic atât pentru retragere (Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 46 din 19 ianuarie 2015).

De observat este că simple neînțelegeri nu pot conduce la adoptarea unei astfel de măsuri, dacă nu sunt grave și nu împiedică colaborarea în vederea funcționării societății.

  • Dizolvarea societății

În cazul în care nu se optează pentru soluția retragerii asociatului din societate, se poate pune în discuție dizolvarea societății pe cale judiciară.

Neînțelegerile cu caracter grav, ce împiedică funcționarea societății, reprezintă un caz de dizolvare a societății. Totuși, dacă există neînțelegeri grave cu asociatul, dar în ciuda acestora societatea își desfășoară activitatea curentă sau înregistrează profit, nu poate fi dispusă dizolvarea acesteia (Decizia nr. 2393/2012 ICCJ și Decizia nr. 935/2013 ICCJ).

Dacă neînțelegerile nu îndeplinesc condițiile mai sus enumerate, asociatul nemulțumit poate utiliza procedura prevăzută la art. 15324 din Legea societăților. Conform alin. (1) al acestui articol, dacă în urma unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, se va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată.

Conform alin. (4) al aceluiași articol, dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile şi sub rezerva dispoziţiilor art. 10, să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social.

Conform alin. (5) al aceluiași articol, în cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare în conformitate cu alin. (1) sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Dizolvarea poate fi cerută şi în cazul în care obligaţia impusă societăţii potrivit alin. (4) nu este respectată. În oricare dintre aceste cazuri instanţa poate acorda societăţii un termen ce nu poate depăşi 6 luni pentru regularizarea situaţiei. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de dizolvare.

Privacy Policy Settings