Consecințele nerespectării obligației de combatere a răspândirii ambroziei de către autoritățile publice

Pentru încurajarea persoanelor fizice și juridice trebuie să fie apropiate de spiritul proverbului „Omul sfințește locul”, prin Legea 62 din 9 martie 2018 în ceea ce privește combaterea îndreptării către ambrozie în ceea ce privește introducerea obligației proprietarilor sau deținătorilor de terenuri, administratorului tambururilor, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor , sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole de o desfășurare a lucrărilor de prevenire, combatere și distrugere a unei ambrozii capabile, menționate științifice Ambrosia artemisiifolia, pentru a evita instalarea și răspunderea vegetației adventive invazive și eliminarea ei în condiții de amenajare a terenurilor intravilane sau extravilane.

Legea menționează obligațiile anterioare de impunere a proprietății și de acordare a spațiilor în îngrijirea plantei Ambrosia artemisiifolia sunt condiționate pentru a putea continua o perioadă periodică, lucrări pentru a păstra terenurile pentru un cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări.

Prin normele metodologice de aplicare a legii sunt expuse măsurile de îngrijire cad în sarcina autorizate publice în funcționarea eficientă a luptei împotriva ambroziei. Astfel, în primă fază, se poate administra administrativ teritoriale și sarcină a unei inventarii spațiu propune pentru țări și răspunde plantei, pentru ca, în momentul în care se pot aplica măsuri coercitive pentru o determinare a unor probleme fizice și juridice pentru a desfășura acțiunile de combatere.

Astfel, o comisie înființată din ordinea prefectului verifică proprietățile sau administrațiile de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursuri de apă, lacuri, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, au respectat dispozițiile legale și, în caz de neîndeplinire a obligațiilor, aplicarea sancțiunea contravențională a avertismentului. Ulterior, în condiții nerespectabile se prevăd măsuri de prevenire, aceasta este în același timp pusă în aplicare sau modificare a 750 de lei la 5.000 de lei pentru probleme fizice și cu amendamente de la 5.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoane juridice.

Dincolo de latura aparent nostimă a opțiunilor legiuitorului unei opțiuni pentru a reglementa combaterii ambroziei, trebuie să se observe că legea poate introduce o formă de răspundere contravențională a persoanelor fizice și juridice.

Analizând dispozițiie legale expuse anterior, se nasc două întrebări:

  1. Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege atrage și răspunderea contravențională a persoanelor juridice de drept public ?

Apreciem că prin legea în discuție autoritățior publice le revine mai mult decât simpla sarcina de a coordona  și aplica sancțiuni în procesul de combatere a ambroziei. În acest sens, este evident că și unitățile administrativ teritoriale, regiile autonome și  instituțiile publice, în calitate de administratori ai unor spații care intră sub incidența legii, au obligația pozitivă de luare a măsurilor concrete prevăzute de lege și de normele metodologice.

În acestă privintă am identificat două argumente. Un prim argument este chiar textul de lege, care face referire la persoane juridice și la deținătorii sau proprietarii de terenuri fără a distinge după cum aceste subiecte sunt de drept public sau de drept privat. Apreciem că stabilirea răspunderii contravenționale doar în sarcina persoanelor juridice de drept privat ar fi contrară legii și, în același timp, discriminatorie.

Un alt argument care pledează pentru incidența obligației de combatere a ambroziei și în cazul entităților de drept public este chiar categoria de spații enumerată în cuprinsul legii. Astfel,  legea menționează drumuri publice, căi ferate, cursuri de apă, lacuri, sisteme de irigaţii şi bazine piscicole, bunuri care de cele mai multe ori fac obiectul proprietății publice.

Prin urmare, autoritățile publice și instituțiile publice nu au doar sarciana de a coordona procesul de combatere a ambroziei și de a aplica sancțiuni contravenționale ci și obligația activă de a aplica măsurile prevăzute în normele metodologice de aplicare.

Astfel, având în vedere că legea impune obligații și în sarcina persoanelor juridice de drept public, putem aprecia că și acestora le pot fi aplicate sancțiuni contravenționale sub condiția ca ele să poată constitui subiectul pasiv al unui raport de drept contravențional.

  1. Ce altă formă de răspundere a autorităților publice poate atrage încălcarea dispozițiilor legii?

Această întrebare s-a născut având în vedere efectele nocive pe care planta le poate avea asupra sanătății umane și din încercarea de a stabili un mijloc prin care particularii pot atrage răspunderea autorităților publice pentru eventualele vătămări.

Apreciem că, în cazul în care o persoană suferă o vătămare a sănătății sau un alt prejudiciu ca urmare a neîndeplinirii obligației de combatere a ambroziei de către altă persoană, aceasta poate solicita repararea prejudiciului întemeindu-se pe răspunderea civilă  delictuală.

Astfel, art. 1357 C.civ. prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai ușoară culpă. De asemenea, conform 1349 C.civ. orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor altor persoane.

Din redactarea articolelor se pot desprinde condițiile răspunderii civile delictuale precum: săvârșirea unei fapte ilicite, cauzarea unui prejudiciu și existența legăturii de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită. În cazul ipotezei în discuție, fapta ilicită poate consta chiar în neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor de combatere a ambroziei. Caracterul ilicit, contrar legii și vinovăția rezultă chiar din alegerea legiuitorului de a sancționa pasivitatea proprietarilor de terenuri prin Legea 62/2018. Astfel, introducerea prin lege a obligației de combatere a ambroziei are meritul de a plasa inactiunea administratorilor și proprietarilor spațiilor propice dezvoltării ambroziei în sfera ilicitului civil.

Prejudiciul poate consta fie în vătămarea sănătății, fie în costuri materiale. Acesta ultimă ipoteză poate viza cazul proprietarului de teren ale cărui costuri cu întreținerea terenului sau valorificarea acestuia au fost sporite chiar de neglijenta vecinului său în combaterea ambroziei.

Prin urmare, apreciem că poate fi atrasă răspunderea civilă delictuală a persoanei care cauzează prejudicii prin nerespectarea obligației de combatere a ambroziei.

Însă, răspunderea civilă a autorităților publice pentru prejudiciile aduse în cazul necombaterii răspândirii ambroziei poate fi angajată doar în cazul în care obligația impusă de lege a căzut  chiar în sarcina unei entități de drept public, în calitate de proprietar sau administrator al terenului. În cazul în care organele administrației publice s-ar face vinovate de pasivitate în sancționarea particularilor care încalcă legea, producându-se astfel prejudicii, apreciem că legătura de cauzalitate este una indirectă și greu de probat, angajarea răspunderii civile fiind puțin probabilă. Prin urmare, nu poate fi atrasă răspunderea autorităților publice pentru neîndeplinirea funcției de garant al respectării legii în discuție.

În concluzie, este necesar să se impună nerespectării obligațiilor în materie de impunere în sarcina autorizată necesară pentru a lege Legea 62/2018, în calitate de proprietăți și de administrare a unor terenuri, spații verzi și căi de transport, sunt îndeplinite condiții pentru atragerii contra răspunderea contravențională, pentru a răspunde contra responsabilității delictuale civile.

Privacy Policy Settings