Cum afectează prelungirea stării de urgență măsurile privative de libertate

La data de 15 aprilie 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial al României –  Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.

În ceea ce privește domeniul justiției, cu privire la măsurile privative de libertate au fost luate următoarele măsuri:

  • Procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, nu se suspendă pe durata stării de urgență, în cauzele în care au fost dispuse măsuri preventive.
  • Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.
  • Pe durata stării de urgență, cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile. Pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.
  • Suspendarea exercitării dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar de către cei aflați în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate.
  • Pentru crearea unui echilibru în ceea ce privește menținerea legăturii cu mediul suport, se majorează durata și numărul convorbirilor pentru persoanele condamnate, după cum urmează:
  • persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță beneficiază de – maximum 45 de minute pe zi;
  • persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit beneficiază de – maximum 75 de minute pe zi.

*Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

  • Dreptul persoanelor fără mijloace bănești de a utiliza, pentru achiziționarea de bunuri și produse alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice, inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele acestora, la Trezoreria Statului, cu excepția sumei necesare transportului până la domiciliu, la punerea în libertate.

*Această măsură se aplică numai pe durata stării de urgență, fiind o derogare de la dispozițiile legale.

  • Suspendarea activității de transfer al persoanelor private de libertate între locurile de deținere.

Cu titlu de excepție, aceste transferuri sunt posibile în  situațiile impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță. În toate aceste cazuri, transferurile se realizează numai cu avizul Direcției de Supraveghere Medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

*Această măsură se aplică numai pe durata stării de urgență, fiind o derogare de la dispozițiile legale.

  • Executarea pedepsei în camere de deținere permanent închise și asigurate de către persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis.
  • Medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentant legal al minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.
  • În situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate și a personalului, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenție ori stabilimente/facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
  • Desemnarea la solicitarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a directorilor unităților subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul Ministerului Sănătății și al comandantului acțiunii de specialiști din partea rețelei sanitare publice și a structurilor de sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalității de acordare a asistenței medicale în cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la nivelul locului de detenție.
  • Raportat la completările aduse obligațiilor prevăzute în Legea 145/2019privind statutul polițiștilor de penitenciare, polițiștii de penitenciare sunt obligați să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor.
  • Pe durata stării de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.
  • Paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de supraveghere la distanță, fără consimțământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

 

Privacy Policy Settings