Introducere Loială în Concurența Neloială

Când interpretăm o lege ar trebui în primul rând sa înțelegem scopul pentru care a fost legiferata, în al doilea rând să identificăm destinatarii ei și nu în ultimul rând să identificăm efectele ce vor fi produse de aceasta în noianul relațiilor sociale pe care le reglementează.

  1. Cu privire la scopul acestei reglementari se au in vedere mai multe componente si anume:
  2. Protecția = prin instituirea unor proceduri filtru si a unor sancțiuni contravenționale;
  3. Menținerea activităților concurențiale= prin supravegherea acestora de către Consiliul Concurentei  autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței, cu personalitate juridică;
  4. Stimularea concurenței si a unui mediu concurențial normal = prin promovarea intereselor consumatorilor.

Aceste 3 componente constituie un mecanism concret si eficient împotriva practicilor neloiale.

Practica neloială, așa cum o definește art. 5 alin. (1) din legea 21,  reprezintă acele înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi si practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:

  1. stabilesc, direct sau indirect, preturi de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;
  2. limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;
  3. împart piețele sau sursele de aprovizionare;
  4. aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;
  5. condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Alineatul (2) al aceluiași articol instituie o dispoziție cu caracter derogatoriu si anume ca, nu constituie o practica neloiala acele înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi si practici concertate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  • contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în același timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de pârțile la respectiva înțelegere, decizie ori practică concertată;
  • impun întreprinderilor în cauză doar acele restricții care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
  • nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența de pe o parte substanțială a pieței produselor în cauză.

De asemenea legea face referire și la existenta unor practici abuzive. Acestea intervin in momentul in care una sau mai multe întreprinderii exercita o poziție dominantă pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia.

O întreprindere sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă în momentul în care cota ori cotele cumulate pe piața relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depășesc 40%.

  1. Cu privire la destinatarii acestei reglementari, trebuie să avem în vedere următoarele instituții care prin actele și faptele acestora restrâng, împiedică sau denaturează concurența:
  2. întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi – persoane fizice sau juridice – de cetățenie, respectiv de naționalitate română sau străină, denumite în continuare întreprinderi;
  3. autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.

Prin întreprindere se înțelege orice entitate angajată într-o activitate economică constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată, indiferent de statutul său juridic și de modul de finanțare.

  • Un ultim aspect îl vizează efectele pe care le produce Legea nr. 21/1996 în sistemul concurențial românesc.

Concurența dintre întreprinderi joacă un rol foarte important în garantarea bunăstării consumatorilor, în realizarea unei repartiții optime a resurselor existente și în eficientizarea unor parametri precum prețul, producția, calitatea, varietatea sau inovarea. Toate persoanele fizice sau juridice angajate într-o activitate economică sunt obligate să respecte regulile de concurență și de asemenea se încurajează ca întreprinderile să își asume strategii voluntare de prevenire și gestionare a riscurilor prezentate de posibilele încălcări ale legislației concurenței.

De asemenea legea instituie și un efect prohibitiv realizat în mare măsură de către Consiliul Concurenței care are ca principal scop protejarea și stimularea concurenței și mediului concurențial normal, alături de promovarea intereselor consumatorilor. Misiunea autorității de concurență nu poate fi redusă doar la o acțiune sancționatori, componentă ce vizează prevenția fiind deosebit de importantă.

În concluzie această scurtă incursiune teoretică a avut ca scop pe de o parte, să facilităm înțelegerea unor noțiuni care stau la baza Legii nr. 21/1996 și pe de altă parte, să oferim asistență întreprinderilor în problematicile actuale de ordin practic ale acestei reglementări complexe.

 

Autor

Av. Alexandru Constantinescu

S.C.P.A. Ionescu și Asociații

Privacy Policy Settings