Marca – importanța înregistrării și utilizării efective

Introducere

          Proprietatea intelectuală a mărcii este un subiect de interes pentru societățile comerciale în ceea ce privește practica concurențială.

          În ziua de azi tot mai multe persoane au o societate, însă din păcate nu foarte multe cunosc importanța mărcii întreprinderilor lor sau modul în care o pot proteja pe tărâm juridic. În acest articol ne propunem să vă prezentăm cele mai însemnate aspecte alea mărcii, cât și felul în care vă puteți prevala de toate drepturile pe care aceasta le acordă.

Marca poate fi orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special, forma produsului sau a ambalajului sau, culori, combinații de culori, holograme, semnale sonore, precum și orice combinație a acestora, cu condiția ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Funcțiile mărcii sunt:

  1. Funcția de indentificare a produsului;
  2. Funcția de proveniență a produsului;
  3. Funcția de organizare a pieței;
  4. Funcția de protecție a consumatorilor;
  5. Funcția de publicitate;

Pentru a fi distinctivă și pentru a își îndeplini cu succes funcțiile, marca trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. să fie simplă, clară, expresivă;
  2. să conțină un element de noutate pentru a nu se confunda cu alte mărci;
  3. să fie semnificativă și reprezentativă pentru produsele și serviciile întreprinderii respective;
  4. să fie ușor de memorat;
  5. să aibă un caracter unitar;
  6. să fie atractivă;
  7. să fie utilizată în mod efectiv;

Un lucru pe care trebuie să îl cunoașteți este că vă puteți înregistra marca la nivel național, european, cât și internațional.

Marca se înregistrează la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții si mărci din Romania), OHIM (Oficiul european) sau WIPO (Organizația Mondială a Proprietății Industriale) potrivit Sistemului Madrid (Aranjamentul sau Protocolul referitor la Aranjamentul  de la Madrid), în funcție de teritoriul pe care se dorește protecția mărcii (la nivel național, comunitar sau internațional).

       Aranjamentul de la Madrid  permite înregistrarea internaționala a unei mărci, într-o țară sau mai multe țări membre ale acestui aranjament, printr-o cerere unică, adresată la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) prin OSIM, cu condția ca această marcă să fie înscrisă în Registrul mărcilor înregistrate din România (să aibă certificat de înregistrare).

       În România marca este reglementată de Legea 84/1998 privind mărcile si indicațiile geografice, în dreptul european de REGULAMENTUL (CE) NR. 207/2009 AL CONSILIULUI din 26 februarie 2009, iar la nivel internațional de Protocolul de la Madrid în vigoare din aprilie 1996.

     Jurisprudența europeană subliniază ce anume trebuie să facem pentru a înregistra cu succes o marcă și pentru putea beneficia de protecția legala.         

În anul 2014, Adidas AG a înregistrat marca sa la Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, marcă care constă în trei benzi paralele aplicate în indiferent ce direcție.

Peste 2 ani întreprinderea belgiană Shoe Branding Europe BVBA a introdus o cerere de declararea a nulității mărcii Adidas la EUIPO invocând faptul că este lipsită de caracter distinctiv. Ca urmare a acestei cereri, EUIPO a anulat înregistrarea acestei mărci pentru motivul că era lipsită de caracter distinctiv, indiferent dacă intrinsec sau dobândit prin utilizare. Adidas introduce acțiune împotriva deciziei Oficiului, însă Tribunalul UE găsește întemeiată această decizie.

Conform  articolului 1 din REGULAMENTUL (CE) NR. 207/2009 AL CONSILIULUI din 26 februarie 2009 mărcile de produse sau de servicii înregistrate în condițiile și conform normelor prevăzute de prezentul regulament sunt denumite  „mărci comunitare”.

Marca comunitară are un caracter unitar.  Astfel, aceasta produce aceleași efecte în întreaga Comunitate și anume:  nu poate fi înregistrată, transferată, nu poate face obiectul unei renunțări, al unei decizii de decădere din drepturi a titularului sau de nulitate și, respectiv, utilizarea sa nu poate fi interzisă, decât cu efect în întreaga Comunitate. Acest principiu se aplică cu excepția cazului în care se prevede altfel in regulament.

În cauza prezentată, Adidas a înregistrat marca alcătuită din trei benzi paralele echidistante cu aceeași lățime, aplicate pe produs  indiferent în ce direcție la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

Încă de la început ar fi fost oportun ca Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală in temeiul articolului 37 alinitatele (2) din REGULAMENTUL (CE) NR. 207/2009 să ceară ca o condiție pentru înregistrarea mărcii ca solicitantul să declare că nu va invoca niciun drept exclusiv asupra acestui element (această declarație se publică împreună cu cererea sau cu înregistrarea mărcii comunitare, după caz) deoarece lipsa menținuii direcției celor 3 benzi paralele relevă faptul că marca în cauză nu este o marcă dinamică ce ar fi alcătuită dintr-o serie de elemente care s-ar repeta cu regularitate, ci o marcă figurativă obișnuită.

Prin cererea de declararea a nulității introdusă de întreprinderea belgiană Shoe Branding Europe BVBA, se arată că marca era lipsită de caracter distinctiv, atât intrinsec (element analizat anterior), cât și dobândit prin utilizare întrucât elementele de probă prezentate de Adidas, singurele care prezentau o anumită relevanță erau referitoare la numai cinci state membre și nu puteau fi extrapolate la ansamblul teritoriului Uniunii.

O altă condiție care trebuie evidențiată este aceea că nu se justifică protejarea mărcilor comunitare și nici protecția, împotriva acestora, a oricărei mărci înregistrate anterior, decât în măsura în care aceste mărci sunt în mod efectiv utilizate. Așadar, pentru a fi protejată o marcă comunitară nu este suficient să îndeplinească condițiile articolelor 7 si 8 din Regulament, ci trebuie să fie și utilizată.

Utilizarea în mod efectiv a mărcii are un rol decisiv în apărarea drepturilor decurgând din înregistrarea acesteia, fapt ilustrat și în jurisprudența națională prin următoarea cauză.

În decizia nr. 4089 din 18 mai 2007 reclamanta S.C. E. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. M.C.I. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună decăderea pârâtei din drepturile conferite de marcă ELITE, pentru carne și produse din carne, clasa 29.

Reclamanta susține că marca nu este folosită, acest lucru fiind un impediment pentru cel care dorește să o utilizeze în concret. Pârâta a arătat faptul că a folosit-o, însă nu pentru carne și produsele din clasa 29, ci pentru paste de tomate, bulion si măsline, fapt care a determinat instanța să considere întemeiată cererea reclamantei.

În condițiile în care, de la data înregistrării mărcii și până la introducerea cererii de decădere, titularul mărcii a efectuat numai acte de comerț izolate, cu caracter pregătitor, în scopul  aplicării ulterioare  a  mărcii  pe  produse,  nu  se  poate  reține  o  utilizare    efectivă  a mărcii pentru produsele pentru care a înregistrat-o. Faptul că o altă persoană a constatat că existența mărcii reprezintă un obstacol în înregistrarea  propriei  mărci pentru produse identice sau similare și  că a intentat acțiunea în decădere pentru eliminarea acestui obstacol, nu numai că nu contravine legii, dar este tocmai remediul legal  pentru situația în care un titular înregistrează o marcă de baraj, pe care nu o folosește efectiv în activitatea comercială, dar care împiedică înregistrarea sau folosirea unui semn identic sau similar de către alte persoane.

În concluzie,  folosirea mărcii pentru alte produse decât cele menționate la înregistrarea nu reprezintă o utilizare efectivă, ci doar acte pregătitoare, ceea ce poate conduce la pierderea mărcii.

Foarte important este și momentul în care se înregistrează marca, deoarece dacă este înregistrată prea târziu, solicitantul nu va putea beneficia de protecția juridică conferită de lege. Jurisprudența națională ne arată exact cum această greșeală ar putea fi iremediabilă și  cum ar conduce la pierderea mărcii.

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta O.I.G. SRL în contradictoriu cu pârâta M.S.G. SRL s-a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună încetarea folosirii semnului asemănător mărcii O.I.G., obligarea pârâtei la plata de despăgubiri în cuantum de 10.000 de lei pentru prejudiciul adus reclamantului.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că în 2004 asociatul M.M.M. a înfiinţat societatea O.I.G. S.R.L., iar după căsătoria cu administratorul pârâtei structura acţionariatului societăţii reclamante s-a schimbat, fiind cooptat în societate şi M.I.C., pentru ca după divorţ acesta să înfiinţeze propria societate, M.S.G. S.R.L., cu acelaşi obiect principal de activitate, deturnând clientela societăţii reclamante. Reclamata a indicat că societatea pârâtă nu a respectat uzanţele comerciale cinstite şi nici principiul general al bunei-credinţe, prin publicitatea desfăşurată în legătură directă cu promovarea şi vânzarea aceluiaşi produs, respectiv balustrade de inox.

Reclamanta a indicat că înainte de a introduce acțiunea a depus la OSIM cererea de înregistrarea a mărcii individuale combinată O.I.G., nr. de depozit reglementar , solicitându-se protecţia denumirii şi a semnului distinctiv, până la data emiterii deciziei de înregistrare a mărcii beneficiind de o protecţie provizorie. Aceasta a subliniat că folosirea mărcii de către pârâtă s-a făcut cu rea-credinţă, în scopul de a beneficia de cunoaşterea largă pe o anumită piaţă a societăţii de către publicul consumator.

La momentul introducerii cererii de chemare in judecată, marca nu era înregistrată, cererea pentru înregistrare fiind doar depusă, nu și admisă. Acest fapt a condus la respingerea acțiunii de către instanță.

Astfel, reclamanta nu este titulara unui drept exclusiv rezultând din marcă, deoarece cererea de înregistrare a mărcii O.I.G. nefiind admisă la data introducerii acţiunii în instanţă. Domeniul de aplicare al actului normativ (Legea 84/1998)  cuprinde titularii unui drept de proprietate intelectuală, simpla formulare a unei cereri neconducând la dobândirea unui drept exclusiv, acesta născându-se la data înregistrării mărcii.

Dreptul conferit de o marcă nu este opozabil terţilor decât de la data publicării înregistrării mărcii în cauză, iar dreptul de a solicita să se interzică terţilor utilizarea mărcii respective în cadrul unei acţiuni în contrafacere nu poate privi decât fapte ale terţilor săvârşite după data publicării înregistrării acestei mărci. Funcţia esenţială a mărcii este aceea de a garanta consumatorului identitatea originii produsului sau serviciului desemnat de marcă, iar recunoaşterea drepturilor exclusive are drept scop asigurarea posibilităţii titularului de protejare a intereselor specifice.

Conform articolului 37 aliniatul 1 din Legea 84/1998: ,,Solicitantul cererii de înregistrare a mărcii poate cere ca terților să le fie interzisă efectuarea actelor prevăzute la art. 36 alin. (2) numai după publicarea acesteia.  Întrucât marca nu era înregistrată, respectiv publicată, reclamanta nu putea invoca acest temei.

În ceea ce privește solicitarea despăgubirilor, conform aceluiași articol, aliniatul al 2-lea:

(2) Pentru actele prevăzute la alin. (1), săvârșite ulterior publicării cererii de înregistrare a mărcii, solicitantul poate cere despăgubiri, potrivit dreptului comun. Titlul pentru plata despăgubirilor este executoriu numai după data înregistrării mărcii.

Analizând textul de lege, despăgubirile pot fi acordate doar după ce marca a fost înregistrată.

În concluzie, dacă reclamanta ar fi înregistrat marca de la început, cererea sa ar fi fost admisă obținând protecția drepturilor sale, cât și despăgubirile solicitate.

Situația de fapt ne ajută sa determinăm importanța înregistrării mărcii încă de la înființare societății , culpa/neglijența titularului fiind sancționată prin neacordarea drepturilor prevazute de Legea 84/1998.

Așadar, dacă doriți ca activitatea și produsele dumneavoastră să fie recunoscute și individualizate pe întreaga piață de către consumatori, marca pe care o alegeți trebuie să fie primul instrument de strategie. Pentru a fi opozabilă oricărui terț și a vă putea bucura de toate drepturile care decurg din înregistrarea mărcii trebuie să aveți în vedere toate elementele prezentate mai sus.

Înainte să vă înregistrați marca, nu uitați să verificați ultimele modificări legislative și în cazul în care aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați.

Boiangiu Alexandra

Student practicant

Privacy Policy Settings