Selectează o Pagină

Ministerul Apărărării a propus Guvernului un proiect de lege pentru gestionarea unor situații precum cea din prezent, în care există o criză militară la graniță și o criză a refugiaților din Ucraina.

În prezent, în legislația românească nu sunt prevăzute măsuri în situația unei stări de asediu și nici modul în care poate fi coordonată apărarea în colaborare cu aliații europeni sau transatlantici, eg. NATO. Legea care face referire la pregătirea populaţiei pentru apărare nu a mai fost îmbunătățită, adaptată din 2006 iar între timp în România s-a renunțat la stagiul militar obligatoriu. Mai exact, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat de la 1 ianuarie 2007.

Proiectul aduce două modificări mari:
– introducerea în legislație a termenului ”situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”. Aceste situații vor fi gestionate de Ministerul Apărării Naționale, va trebuie avizată de premier şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT);
– posibilitatea ca în cazul unor operațiuni NATO pe teritoriul României, forțele armate române să treacă sub comanda operațională a comandantului care conduce respectiva operațiune.

“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.

Situația de criză nu are impact asupra populației civile, fiind mai degrabă reglementate situații operative ale instituțiilor din domeniul securității și apărării, cum ar fi de exemplu implementarea unor proceduri de lucru și răspunsuri preautorizate pentru gestionarea eficientă a unor situații de criză. Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.
„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.

(1) in funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).

(2) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea ori destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de război şi este formată din:

a)rezerva operațională;
b) rezerva generală.

(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care sunt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, mai scrie in proiect.

„Necesitatea schimbării legislației a fost discutată și la ultima ședință CSAT. Există de câțiva ani propuneri de a modifica legea apărării naționale dar nu s-a întreprins nimic până acum. România nu are în prezent legislație pentru o astfel de situație. Ăsta e adevărul și acum suntem nevoiți să creăm cadru legal. Politicienii evită să comunice pe această temă pentru a nu crea panică în rândul populației dar tocmai această atitudine creează nesiguranță și angoasă”, au explicat surse oficiale pentru presă.

Proiectul de lege care ar putea stabili un cadru legal privind posibilitatea încorporării civililor în situații de criză este analizat de către Guvern. Lipsa de transparența și proasta comunicare creează de fapt panică în rândul populației si pentru că nu există referire la situațiile de criză-conflict-război la granițe sau pe teritoriul Romaniei, această situație trebuie reglementată.

Societatea Civilă de Avocați “Ionescu și Asociații” a apărut din dorința de a impune o nouă orientare pe piața avocaturii din București. Demersul  a izvorât din orientarea exclusivă către promptitudine și calitate în servicii, mizând pe profesionalism, eficiență și dedicația pentru interesul clientului. Conduita profesională discretă şi loialitatea față de client reprezintă expresii ale profesionalismului în avocatura, iar durabilitatea relațiilor cu clienții constituie principala recomandare profesională pe care Ionescu și Asociatii o poate primi.