Principalele modificărilor aduse Legii nr. 157 /2011
În data de 21 martie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 25/2024, prin care s-au introdus modificări și completări la legislația existentă referitoare la regimul străinilor în Romînia, controlul frontierei și regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Detaliile care urmează reflectă schimbările aduse Legii nr. 157/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 28 iulie 2011 (în continuare Legea nr. 157/2011)
Un aspect esențial de remarcat este menținerea principiului conform căruia străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză sau permis de ședere, cu titlu de noutate fiind condițiile în care străinilor le încetează acest drept. Într-o abordare nouă, reglementările aduc clarificări în ceea ce privește condițiile în care acest drept poate înceta pentru străini.
Astfel, noile prevederi specifică în detaliu circumstanțele în care străinilor le încetează dreptul de ședere, respectiv: în cazul nerespectării condițiilor inițiale prevăzute de OUG 25/2024, dacă au intrat pe teritoriul României pe baza unor documente sau informații false; dacă au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora; dacă au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat; dacă au intrat în România în perioada de interdicție, dispusă anterior; dacă nu respectă scopul declarat la intrarea pe teritoriul României ori au încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor; dacă după intrarea în țară împotriva acestora a fost dispusă măsura interdicției de intrare sau au fost declarați indezirabili.
În ceea ce privește măsura încetării dreptului de ședere, noile dispoziții prevăd că aceasta se comunică străinului prin decizia de returnare.
O altă modificare adusă legii nr. 157/2011 privește lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României, listă stabilită în anexa nr. I la Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului.
Această anexă enumeră țările terțe ale căror resortisanți au nevoie de vize pentru a călători în România. Conform acestei liste, cetățenii din următoarele state sunt obligați să obțină o viză pentru a intra pe teritoriul României: Afganistan, Armenia, Angola, Azerbaidjan, Bangladesh, Burkina Faso, Bahrain, Burundi, Benin, Bolivia, Bhutan, Botswana, Belarus, Belize, Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană, Congo, Côte d’Ivoire, Camerun, China, Cuba, Capul Verde, Djibouti, Republica Dominicană, Algeria, Ecuador, Egipt, Eritreea, Eswatini, Etiopia, Fiji, Gabon, Ghana, Gambia, Guineea, Guineea Ecuatorială, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Indonezia, India, Irak, Iran, Jamaica, Iordania, Kenya, Kârgâzstan, Cambodgia, Comore, Coreea de Nord, Kuweit, Kazahstan, Laos, Liban, Sri Lanka, Liberia, Lesotho, Libia, Maroc, Madagascar, Mali, Myanmar/Birmania, Mongolia, Mauritania, Maldive, Malawi, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Nepal, Oman, Papua-Noua Guinee, Filipine, Pakistan, Qatar, Rusia, Rwanda, Arabia Saudită, Sudan, Sierra Leone, Senegal, Somalia, Suriname, Sudanul de Sud, São Tomé și Príncipe, Siria, Ciad, Togo, Thailanda, Tadjikistan, Turkmenistan, Tunisia, Turcia, Tanzania, Uganda, Uzbekistan, Vietnam, Yemen, Africa de Sud, Zambia, Zimbabwe.
De asemenea, conform noilor modificări, cererea de viză trebuie depusă la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din străinătate, în circumscripția cărora solicitantul își are domiciliul sau reședința. În cazuri deosebite sau urgente, cererea poate fi depusă la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.
În contextul recentelor modificări legislative, un aspect important care necesită atenție este colaborarea cu furnizorii externi de servicii în ceea ce privește acordarea vizelor. Conform noilor reglementări, cererile pentru acordarea vizelor de lungă ședere pot fi depuse și prin intermediul acestor furnizori, în conformitate cu dispozițiile legale. Mai exact, aceștia pot primi cereri pentru acordarea vizelor conform prevederilor Codului de Vize și pot facilita procesul pentru solicitanți în diverse moduri.
Colaborarea cu furnizorii externi de servicii este reglementată strict, întrucât aceștia nu au acces la anumite informații sensibile și nu le sunt delegate atribuții privind examinarea cererilor, efectuarea interviurilor cu solicitanții de vize, decizia asupra cererilor, tipărirea și aplicarea colantelor de vize. Totuși, ei pot desfășura anumite activități specifice, precum colectarea datelor necesare pentru cerere și transmiterea acestora către autoritățile competente, gestionarea programărilor sau înmânarea formularelor necesare.
Ministerul Afacerilor Externe este responsabil de monitorizarea și reglementarea acestei colaborări, asigurându-se că tarifele percepute de furnizorii externi de servicii sunt proporționale cu cheltuielile suportate și nu depășesc limitele stabilite. Este important de subliniat că solicitantul își poate depune cererea direct la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României cu toate că există acolaborarea cu acești furnizori.
În cadrul recentelor modificări aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 25 din 21 martie 2024, viza pentru străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români și viza de scurtă ședere pentru străinii prevăzuți la articolul 16 alineatul (4) din Codul de vize se vor acorda de către misiunile diplomatice și de oficiile consulare ale României, fără a implica plata taxelor. Această modificare vine în sprijinul familiilor și vizitatorilor temporari, facilitând accesul acestora în România.
În plus, prin introducerea noului articol 33 indice 1, se reglementează prelungirea valabilității vizei de scurtă ședere sau a dreptului de ședere stabilit străinului prin viză. Acest proces poate fi inițiat în conformitate cu articolul 33 din Codul de vize, iar autoritatea competentă pentru prelungirea vizelor pe pașapoartele simple este Inspectoratul General pentru Imigrări și formațiunile teritoriale ale acestuia. Pentru pașapoartele de serviciu sau diplomatice, competența revine Ministerului Afacerilor Externe.
De asemenea, se precizează că refuzul prelungirii duratei valabilității și/sau a dreptului de ședere stabilit prin viza de scurtă ședere nu poate fi contestat, ceea ce evidențiază importanța respectării condițiilor și procedurilor stabilite în mod clar în legislația națională.
În final, este important să subliniem că aceste modificări legislative reflectă angajamentul României de a se alinia la dispozițiile acquis-ului Schengen, având în vedere Decizia (UE) 2024/210 a Consiliului și necesitatea asigurării unui control eficient al migrației ilegale și al securității naționale.