Oare ai încercat in ultimii ani sa obții un certificat de urbanism de la Primăria Municipiului București sau poate ai avut nevoie de o autorizație de construire? Daca da, atunci vei aprecia mai mult aceste modificări…
Dreptul urbanismului în România a cunoscut transformări semnificative odată cu adoptarea Codului Urbanismului și Construcțiilor 2025, intrat în vigoare la 30 ianuarie 2025, conform Monitorului Oficial. Acest act normativ unifică și simplifică reglementările din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, abrogând legi precum Legea nr. 721/1996 privind calitatea în construcții și Legea nr. 163/2010 privind autorizarea lucrărilor de construcție. Obiectivul principal este reducerea birocrației, diminuarea timpului de autorizare și stimularea dezvoltării durabile, aspecte esențiale pentru investitori și cetățeni.
Una dintre cele mai notabile modificări vizează simplificarea procedurilor de autorizare. Pentru construcțiile unifamiliale din mediul rural, cu o suprafață de maximum 150 mp și fără etaj, nu mai este necesară autorizația de construire, ci doar o notificare către primărie, însoțită de un proiect elaborat de un specialist (arhitect sau inginer). Primăria verifică conformitatea cu planurile urbanistice zonale (PUZ) sau generale (PUG), iar aprobarea se emite în 15 zile. Această măsură, inspirată din practici occidentale, reduce timpul de așteptare de la câteva luni la câteva săptămâni, degrevând autoritățile locale de sarcini administrative.
Alte lucrări care necesită doar notificare includ: construirea sau desființarea împrejmuirilor, înlocuirea acoperișurilor (cu înălțare maximă de 0,50 m), amenajarea mansardelor fără modificarea volumetriei, renovarea bucătăriilor și băilor, închiderea balcoanelor, modificările nestructurale interioare și reabilitarea energetică a clădirilor cu maximum trei niveluri. Aceste prevederi se aplică doar în afara zonelor protejate sau a celor cu monumente istorice, respectând reglementările urbanistice locale.
Digitalizarea procesului de autorizare reprezintă un alt pilon al reformei. Introducerea avizului simultan pentru toate instituțiile implicate și eliminarea avizării „în cascadă” reduc întârzierile administrative. Certificatele de urbanism și autorizațiile de construire sunt acum procesate digital, sporind transparența și eficiența. Totodată, termenul maxim pentru emiterea autorizațiilor a fost stabilit la 65 de zile, față de perioade care puteau depăși un an.
În ceea ce privește controlul și calitatea construcțiilor, Codul impune certificarea firmelor de construcții, interzicând participarea la licitații a celor care nu îndeplinesc cerințele tehnice și administrative. De asemenea, se introduce o taxă de echipare edilitară pentru dezvoltările imobiliare mari (peste 500 de unități locative), destinată infrastructurii locale. Contrar unor informații eronate vehiculate pe rețelele sociale, persoanele fizice nu sunt obligate să angajeze companii de construcții pentru casele individuale, iar prevederile privind Registrul de stat în construcții se aplică doar firmelor.
Aceste modificări, susținute de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, răspund nevoilor de modernizare a sectorului construcțiilor, însă implementarea efectivă va depinde de capacitatea autorităților locale de a adopta noile proceduri digitale și de claritatea reglementărilor. Practica judiciară și feedback-ul din partea profesioniștilor vor fi esențiale pentru a corecta eventualele deficiențe.