Cum „ștergem” trecutul unui condamnat? Totul despre reabilitarea judecătorească.

Reabilitarea este o instituție de drept penal care are rolul de a înlătura, în anumite condiții expres menționate în codul penal, consecințele condamnării unei persoane care a săvârșit o infracțiune. Aceasta este de două feluri: de drept (art.165 Cod penal) și judecătorească (art.166 Cod penal), cea din urmă operând la cererea persoanei condamnate sau a moștenitorilor săi.

Reabilitarea judecătorească întotdeauna operează la cererea părților care vor să beneficieze de efectele aduse de aceasta, ele fiind obligate să respecte anumite condiții pentru ca instanța să le admită cererea, condiții restrictive dacă ne raportăm la importanța instituției.

Astfel, potrivit art.169 Cod penal, prin reabilitare, persoana redobândește drepturile cetățenești care i-au fost interzise prin hotărârea de condamnare, aceasta face să înceteze interdicțiile, decăderile și incapacitățile care rezultă din actul condamnării, ajutând la reintegrarea socială a persoanei. Pe scurt, sunt șterse consecințele unei condamnări, efectele ei privative sau restrictive asupra drepturilor persoanei ce anterior a fost condamnată.

Totodată, dacă persoana a fost înscrisă în cazierul judiciar, ea este scoasă din evidență, respectiva condammnare nemaiputând atrage starea de recidivă. În schimb, reabilitarea nu îndreptățește persoana să fie reintegrată în funcția din care a fost scoasă în urma condamnării, iar măsurile de siguranță nu vor fi nici ele înlăturate, cu excepția interdicției de a se afla în anumite localități.

Cum arătam mai sus, persoana trebuie să formuleze o cerere ce trebuie depusă fie la instanța care a soluționat cauza în primă instanță, fie la instanța de același grad în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul, așa cum reiese din art. 529 Codul de procedură penală.

Reabilitarea poate fi cerută pentru orice condamnare indiferent de gravitatea faptei săvârșite dar numai după trecerea unor termene prevăzure expres în art.166 Cod penal, acestea variază în funcție de gravitatea pedepselor aplicate.

Astfel, potrivit lit. a) termenul este de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani; lit b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; lit c)  7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detențiunii pe viață, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii, lit d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie,a executării pedepsei sau a liberării condiționate.

Aceste teremene se calculează de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei cu închisoarea sau cu amenda, ce a fost aplicată prin hotărârea de condamnare, sau de la data când s-a împlinit termenul de prescripţie a executării acestora.

Dacă persoana a suferit mai multe condamnări, reabilitarea nu se poate cere pentru fiecare condamnare în parte, ci pentru toate la un loc. Dacă pedeapsa la care persoana a fost condamnată este o amendă penală, împlinirea termenului se calculează de la data la care aceasta a plătit amenda sau la care obligaţia de a o plăti s-a stins în alt mod (ex. s-a prescris executarea pedepsei după 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu pedeapsa constând într-o amendă penală).

Cererea de reabilitare poate fi făcută numai de condamnat, iar după moartea lui, de soţ sau de rudele apropiate. Acestea din urmă, au totodată posibilitatea să continue procedura reabilitării începută anterior decesului condamnatului.

De asemenea, potrivit art. 168 Cod penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarle condiții:

  1. nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;
  2. a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Dacă se descoperă că persoana a suferit o altă condamnare intervine anularea reabilitării pentru că, dacă ar fi fost cunoscută,  cererea de reabilitare era respinsă. În plus, dacă cererea este respinsă, potrivit art.170 Cod penal „ …nu se poate introduce o nouă cerere decât după un termen de un an, care se socotește de la data respingerii cererii prin hotărâre definitivă”.

Cererea de reabilitare judecătorească trebuie să conțină mai multe elemente ce sunt prevăzute în art.530 din Codul de procedură penală și anume:

  1. adresa condamnatului, iar când cererea este făcută de altă persoană, adresa acesteia
  2. condamnarea pentru care se cere reabilitarea și fapta pentru care a fost pronunțată acea condamnare
  3. localitățile unde condamnatul a locuit și locurile de muncă din tot intervalul de timp de la executarea pedepsei și până la introducerea cererii, iar în cazul când executarea pedepsei a fost prescrisă, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la introducerea cererii
  4. temeiurile cererii
  5. indicații utile pentru identificarea dosarului și orice alte date pentru soluționarea cererii

Mai jos, atașăm model cerere de reabilitare.

 

Cerere de reabilitare

Privacy Policy Settings